|
Franta este cea mai mare tara din Europa Occidentala, cu doua fatade maritime (Oceanul Atlantic si Marea Mediterana). Are un relief variat: Muntii Alpi (altitudine maxima - Mont Blanc, 4 810 m), cu vai adanci si relief glaciar tipic (ghetari, lacuri, creste ascutite, vai), in SV se afla Muntii Pirinei la granita cu Spania (altitudine maxima 3 404 m ) si Muntii Jura si Vosgi mai scunzi si mai vechi (altitudine sub 1 750 m) in E, bine impaduriti, caror li se adauga regiuni colinare si podisuri (Ardenii in N, Masivul Armorican in NV, Masivul Central dominat de inaltimi vulcanice, precum si de bazine si culoare depresionare: bazinul Parisului, al Acvitaniei, culoarul Rhônului, campia Alsaciei si campiile litorale: Languedoc, Roussillon, Gascogne). |
|
|
|
AMBASADA ROMANIEI IN FRANTA Rue de l'Exposition 75007 Paris CEDEX 07 Fax. 0033-455 697 47 ASEZARE: Vestul Europei, invecindu-se cu Marea Mediterana, Spania, Oceanul Atlantic, Belgia, Germania, Elvetia, Italia. SUPRAFATA: Total: 547 030 kmp CLIMA: Temperat-oceanica, cu precipitatii mai bogate in vest si in muntii inalti si mediteraneana pe litoralul sudic. PUNCTE EXTREME: Cel mai adanc punct: Rhone River delta -2 m RELIGII: Romano - Catolici 83%-88%, Protestanti 2%, Evrei 1%, Musulmani 5%-10%, atei 4% LIMBA VORBITA: Franceza. CAPITALA: Paris MONEDA: Euro (EUR) |
|
Franţa este divizată din punct de vedere adminisatrativ în 26 de regiuni : 22 se găsesc în cadrul Frantei metropolitene, (21 situate în partea continentală plus Corsica ), iar patru sunt regiuni de peste mari. Aceste 26 de regiuni se subdivid în 100 de departamente , fiecare având asociat un cod ce îndeplineste o serie de funcţii administrative, spre exemplu primele cifre din codul poştal, parte a numerelor de înmatriculare, etc. Patru dintre aceste departamente, departamente de peste mari , sunt simultan regiuni de peste mări dar sunt parte integrantă a Franţai şi a Uniunii Europene. Departamentele se subdivid şi ele în 342 de arondismente , alcătuite din 4.035 de cantoane şi 36.682 de comune. Trei comune, Paris, Lyon şi Marselia , sunt subdivizate la rândul lor în arondismente municipale. |
|
Regiunile, departamentele, şi comunele sunt cunoscute drept "colectivităţi teritoriale" (collectivités territoriales), deţinînd ca atare consiliu şi executiv propriu, în timp ce arondisementele şi cantoanele sunt doar diviziuni administrative.Pe lângă cele 26 de regiuni şi 100 de departamente, Republica Franceză este alcătuită şi din cinci colectivitati de peste mari, din care Noua Caledonie , are un statut special, şi trei teritorii speciale nelocuite. Colectivităţile şi teritoriile de peste mare sunt părţi ale Republicii Franceze, dar nu fac parte din UE. Teritoriile din Pacific continuă să folosească francul CFP, al cărui valoare este raportată la euro . În contrast, cele patru regiuni şi departamente de peste mare, foloseau francul francez, iar acum folosesc moneda euro. Franţa mai are sub control un număr de insule nelocuite în Oceanul Indian şi în Oceanul Pacific : Bassas da India, Clipperton , Europa, Glorioso, Juan de Nova ,Tromelin.Cultura franceză este bogată, diversificată şi veche, şi reflectă culturile sale regionale şi influenţa numeroaselor valuri de imigraţie de-a lungul timpului. Parisul, capitala sa, este numit şi Oraşul Luminilor (franceza la Ville lumière), a fost de-a lungul timpului un important centru cultural găzduind artişti de toate originile, fiind actualmente oraşul care adună cel mai mare număr de situri cu un caracter cultural din lume (muzee, plate, clădiri şi altele). În plus, aceste situri sunt consacrate unei mari varietăţi de teme. Locul de naştere al cartezianismului şi al Secolului Luminilor , cultura franceză a lăsat moştenire lumii limba diplomaţilor, o anumită concepţie universală asupra omului (uneori considerată franco-centristă), numeroase realizări tehnice şi medicale şi o artă de a trăii ancestrală. Locul de naştere al cinematografiei şi un susţinător fervent al exceptiei culturale, Franţa a dezvoltat o industri cinematografica de calitate, una dintre puţinele industrii cinematografice europene ce pot rezista maşinii hollywoodiene.Cultura franceză este unul dintre principalele liante ale Organizatiei Internationale a Francofoniei care reuneşte diversele ţări care au afinităţi culturale şi care au fost puternic influenţate, de-a lungul timpului, de cultura franceză. |
|
|
|
Religie
Catedrala Notre Dame De Paris Din punct de vedere constituţional, Franţa este un stat laic. Laicitatea franceză antrenează o separare reciprocă între Stat şi Biserică, pe baza unui postulat prin care statul respectă toate religiile, dar nu recunoaşte nici una, ceea ce permite mai multor religii să coabiteze. Din principiu, statul francez îsi interzice recensămintele cu caracter religios astfel încât datele din acest domeniu sunt oferite doar de instituţii neoficiale.Conform unui sondaj CSA: 51 % din francezi se declară catolici (faţă de 67 % în 1994) dar doar jumătate dintre ei cred în mod ferm în existenţa lui Dumnezeu;31 % din francezi (faţă de 23 % în 1994) se declară fără religie; 4 % musulmani(faţă de 2 % în 1994) ; 3 % protestanţi ; 1 % evrei ; 10 % nu se pronunţă. Dintre cei care au declarat o religie majoritatea nu sunt însa practicanţi. În ciuda acestei scăderi a credincioşilor şi în particular a catolicilor, religia catolică rămâne religia dominantă în Franţa şi îsi păstrează o influenţă importantă, în special în zonele rurale şi în unele zone ale ţării. Chiar dacă statul este laic, catolicismul este prezent în mod particular, astfel că zilele de sărbătoare concid cu sărbători religioase catolice iar 90% din şcolile private din Franţa sunt şcoli catolice. Curiozitati
|
![]() |
![]() |